Skip to content


Nunta la evanghelici. Parastas sau paranghelie? (1)

Nu intenționez în postarea aceasta vreo taxonomie a nunților evanghelice. Nu e timp pentru așa ceva și probabil nici c-ar avea vreun rost. Încerc doar o dezaprobare publică a două extreme.

Din cîte înțeleg eu, idealul unora e nunta de tip parastas! Și-așa de bine le iese că parcă ar căuta-o cu lumînarea.

Probabil nu știați că așa se numește, dar cu siguranță ați remarcat și dumneavoastră fenomenul. Mirii, nuntașii, chelnerii, localul, mîncarea, predicile și ținuta își dau interesul să întrețină o atmosferă lugubră.

La astfel de nunți bucuria e aducătoare de ghinion, iar zîmbetul prohibit, acestea fiind parte a păcatelor aducătoare de moarte.

Cu cît e mireasa mai bocită și mai pocită, cu atît e lumea mai ferice.  Mirele, și el săracul, stînd bățos ca mortul, pare a fi desprins din holul vreunei policlinici comuniste în care oamenii stau la rînd pentru vaccin.

Predicile amintesc mirilor că e aproape sfîrșitul lumii și că pe pămînt vor avea necazuri.

La masă nuntașii trec cumva printr-un ritual de nevoință trupească, în timp ce, din boxe, Ovidiu Liteanu îți murmură un duios Amăgit am fost în lume.

Spre finalul parastasului petrecăreții se înfățișează cu zîmbete sălcii, adresîndu-se mirilor cu un creștinesc de la noi mai puțin, de la Dumnezeu mai mult, un fel de Dumnezeu să-l ierte, dau plicul și-apoi o zbughesc bucuroși c-au mai rezolvat o problemă.

Și-așa ni-i felișagul… moflii și tînguitori! Taman de-a-ndoaselea! De parcă bucuria n-ar fi de la Dumnezeu!

PS – hiperbolele luați-le ca atare, dar să le aduceți înapoi! Va urma nunta de tip paranghelie.

Share

Posted in Reacţii, Realitate.

Tagged with , .


2 Responses

Stay in touch with the conversation, subscribe to the RSS feed for comments on this post.

  1. Blogosfera Evanghelica says

    Buna ziua,
    Va rugam sa inlocuiti vechiul banner Blogosfera Crestina cu unul dintre noile bannere aflate la adresa: http://www.blogosferaevanghelica.ro/bannere/

  2. mada says

    :)) :))
    Şi îngâtî încă o dovadă că omul are zdravănă înclinaţie spre extreme. Nimic nou nu-i aşa? Dar mai dă-ţi una după ceafă, măi frate şi soră, şi adu-ţi aminte că Biblia îţi spune să te bucuri, zise sinele meu căruia parcă îi este frică să se atingă de bunătate de bucurie, tot gândindu-se că ce rost are să ne mai bucurăm dacă dup-aia tot urmează “nenorocirea”… Trăieşte zilele pe rând, că aşa le-a inventat Dumnezeu să fie.
    “Bucuraţi-vă, iarăşi zic, bucuraţi-vă!”



Some HTML is OK

or, reply to this post via trackback.