Skip to content


Rostul ospitalității

M-am pomenit zilele astea citind scrierile Părinților Bisericii. În capul listei l-am aflat pe Clement și, așa cum era normal, am pornit lecturarea primei sale epistole adresate celor din Corint.

Ediția bilingvă îmi permite ca, din cînd în cînd, să urmăresc duetul tăcut al glăsuirilor grecești și englezești. Ocazia este tocmai nimerită spre a-mi identifica și recunoaște diverse afonități într-ale patristicii, de altfel, una dintre carențele multor evanghelici.

124280_acatistul-sfantului-clement-romanul

sursă: http://ro.orthodoxwiki.org/Fi%C8%99ier:Clemens_I.jpg

Totuși, în timp ce buchiseam împricinatul text, dădui de-un mai de demult studiat subiect al ospitalității.

Știam din Scripturi că e normal să fii filoxenos dacă vrei să fii episcop/prezbiter (1Timotei 3.2; Tit 1.8). Știam iarăși că, în vreme de sfîrșit, rugăciunea, iubirea și slujirea nu sînt suficiente  fără selecta ospitalitate (1Petru 4.7-11). Știam așadar de uzanța acestui termen în scrierile Noului Testament.

Descopăr însă mai nou modul în care percepe Clement ospitalitatea și rostul ei în Vechiul Testament!

Redau mai jos trei frînturi din textul grecesc (traducerea îmi aparține):

Dia. pi,stin kai. qiloxeni,an evdo,qe auvtw|/ ui`o.j evn gh,ra |(Prin credință și ospitalitate i-a fost dat [lui Avraam] un fiu la bătrînețe  – 1Clement 10.7)

Di.a filoxeni,an kai. euvse,beian Lw.t evsw,qh  evk Sodo,mwn (Prin ospitalitate și evlavie a fost salvat Lot din Sodoma – 1Clement 11.1)

Di.a pi,stin kai. filoceni,an evsw,qh ~Raa.b h` po,rnh\ (Prin credință și ospitalitate a fost salvată curva Rahav – 1Clement 12.1)

După cum vedeți, în cazul lui Avraam, credința și ospitalitatea devin surse ale binecuvîntării și progresului familial. Astfel, Isaac i se naște Sarei nu numai pentru că patriarhul are credință în făgăduințele și planul lui Iahve, dar și pentru că acesta este ospitalier/iubitor de străini la timpul potrivit.

Cine-ar fi înțeles astfel rostul ospitalității?

În ce-l privește pe neprihănitul Lot, ospitalitatea și evlavia își dau mîna pentru a-l smulge din cetatea damnată. Conform înțelegerii episcopului de Roma, harul salvator este rodul viețuirii evlavioase(?) în cazul lui Lot, intrînd aici la pachet și discutabilul episod al primirii de oaspeți.

Pentru Rahav, credința și ospitalitatea devin aliați în vederea salvării. Buclucaș personagiu, nu-i așa? Prin natura sportului practicat, Rahav era ospitalieră par excellence în Ierihon.  Și totuși, conform spuselor lui Clement, faptul c-a avut credință și a găzduit iscoadele lui Israel a dus la salvarea ei și a întregii familii.

Mă întreb aici, în treacăt, ce-or fi căutat și cum de-au ajuns evreii în casa ei?

Potrivit lui Clement, ospitalitatea afectează soarta celor ce o îndrăgesc! Pentru el, iubirea de străini pare să fie pusă în rîndul credinței și-al evlaviei, fiind aducătoare de propășire, salvatoare de suflet și făcătoare de minuni.

Totuși, ce transmite Clement?  Sînt faptele importante în vederea mîntuirii? Sau ospitalitatea este prezentată ca dovadă a mîntuirii și-a unei vieți evlavioase?

 

Share

Posted in Random, Realitate.

Tagged with , , , , , , , .


2 Responses

Stay in touch with the conversation, subscribe to the RSS feed for comments on this post.

  1. mada says

    Teoretic ospitalitatea nu pare mare lucru. Dar, in realitate, ea dovedeste dragoste – Isus in om. Nu este: bine ai venit la mine, nu atinge aia! Doar stim si noi si simtim cand intram in casa unui om ospitalier – parca stai in bratele cuiva si esti alintat. Isus e ospitalier cu sufletele noastre, dar mai mult decat atat ne da noua acesta capacitate prin faptul ca locuieste in noi. Si cred ca ospitalitatea nu se refera doar la oamenii care iti sunt prieteni sau familie, asa cum nici dragostea nu se refera doar la categoriile mai sus amintite. Ambele, si dragostea si ospitalitatea se indreapta atat spre omenii apropiati cat si spre straini. Cu siguranta, faptul ca Avraam si Lot au fost ospitalieri, ne spune ceva despre relatia lor cu Dumnezeu.

    • ionut says

      Mada, sînt cazuri în care, musafir fiind, te simți ca la tine acasă. Alteori ai vrea să fii la tine acasă!
      Tocmai termenul folosit pentru ospitalitate are în vedere străinii.



Some HTML is OK

or, reply to this post via trackback.